parallax background

Cum ne afectează viața atașamentele

noiembrie 22, 2018
Atașamentul sufletesc în relațiile de cuplu
noiembrie 22, 2018
Cum să ne invingem atașamentele
noiembrie 22, 2018

Dumnezeu este iubire, Dumnezeu ne dă nouă totul – viață, fericire, sănătate. Din această cauză, omul nu poate să aibă frică înaintea lui Dumnezeu. Noi înșine ne creem probleme prin propriul atașament, prin propriul orgoliu, prin propria lipsă de perspicacitate.

Atașamentul reprezintă închinarea la plăcere, la satisfacții. Înainte de apariția atașamentului, la om apare lipsa de acceptare a voii Divine. Iar înainte de aceasta, omul pierde sentimentul de unitate cu Dumnezeu, sentimentul prezenței Lui întotdeauna și în toate. Atașamentul dă naștere la dependență și agresivitate, iar agresivitatea interioară atrage după sine neplăceri și boli. O purificare drastică începe când atașamentul și agresivitatea trec la nivel de spirit și trup. Atașamentul crescut poate să ducă la nenorociri și boli, nu doar la omul însuși ci și la copiii și nepoții săi.

B unurile materiale, ca și banii – sunt un echivalent al energiei interioare. Dacă un om are cu mult mai multe bunuri materiale și spirituale decât îi permite energia sa interioară, acesta începe să depindă de aceste bunuri și se atașează de ele, devenind sclavul lor. Aceste procese subconștiente, de regulă, au loc pe neobservate.

Caracterul, la fel ca și atașamentul, poate să ducă la apariția unor probleme serioase de sănătate și de destin. O atitudine incorectă față de lume dă naștere la probleme și boli, iar o atitudine greșită în prezent generează o atitudine greșită în viitor. Dacă suntem în pericol de moarte atunci, pentru a nu muri, ne sunt trimise boli și noi scăpăm de așa-numitele atașamente, ne îmbunătățim caracterul și astfel ne salvăm.

Analizând mii și mii de cazuri, am ajuns la concluzia că agresivitatea unui om are legătură cu atașamentul crescut față de anumite aspecte ale existenței ceea ce, în terminologia mea, eu numesc a se agăța de ceva. Și, atunci când are loc cea mai mică destabilizare, el începe să-și facă griji într-un mod foarte dureros.. Omul, care s-a atașat de bani, devine un zgârcit și nu poate să îndure pierderea banilor, el se teme, urăște iar tot ce are legătură cu banii reprezintă un subiect dureros și o sursă de boală pentru acesta. Un om, care s-a atașat de relații, devine gelos. Acesta se teme, suspectează, este gelos, urăște, se supără, se întristează, iar acest atașament devine o sursă de boală pentru el. Cu alte cuvinte, eu am trecut de la emoțiile agresive la înțelegerea faptului că atașamentul față de diverse aspecte ale fericirii umane reprezintă o sursă de boală. Diabetul este rezultatul unui atașament ridicat, a iubirii care s-a transformat în pasiune, gelozie, nemulțumire și blamare.

Pancreatita reprezintă umilirea dorințelor, atașamentelor, geloziei. Patologia rinichilor poate exista în cazul unui atașament ridicat pentru plăcere, care duce la un orgoliu ridicat.

Închinarea în fața viitorului, spiritualității a fost blocată prin problema cu rinichii. Problema cu sistemul uro-genital bloca poftele trupești. După mulți ani de cercetări asupra pacienților mei, pot spune următoarele: nivelul dependenței de trup, de bunurile materiale se învinge în mod dureros, dar suficient de repede. Pentru unii oameni, pur și simplu, este imposibil să învingă dependența de bunurile spirituale. Lor le este frică să piardă ceea ce considerau zeci de ani a fi sensul vieții lor.

Mai devreme sau mai târziu, dacă nu există o detașare voluntară, atunci apare cea forțată: boli, necazuri, pierderea locului de muncă, eșecul viitorului, închisoarea, moartea etc.

Un indiciu al faptului că suntem atașați de lume este agresivitatea exterioară și interioară, problemele cu care ne confruntăm și, cu cât este mai puternic atașamentul, cu atât este mai puternică agresivitatea subconștientă și, prin urmare, cu atât mai tare noi ne atragem nenorocirile, bolile și problemele. Am văzut că atașamentul față de aspectele materiale era motivul agresivității și am ajuns la concluzia că închinarea la aspectul material, fizic, pământesc cauzează boala.

A venit la mine, la consultație, un om cu o boală foarte gravă, în al cărui subconștient se acumulase multă agresivitate. Până la acel moment, eu învățasem deja să simt nu doar amploarea agresivității și profunzimea stratificării acesteia, dar și cu ce avea ea legătură și spre ce era direcționată. M-am uitat în câmpul bărbatului care a venit la consultație și i-am spus că el are o ură subconștientă foarte mare față de muncă și, tocmai din acest motiv, este bolnav. Dar fiica bărbatului, care era cu el, a obiectat: „Greșiți foarte tare. Este exact opusul: tatăl meu își iubește munca la nebunie”. Și atunci mi-am dat seama! Eram, pur și simplu, uimit.

S-a dovedit că iubirea (inițial, eu numisem acest lucru iubire, iar apoi l-am numit un atașament crescut) creează tocmai această agresivitate. Imaginați-vă că o anumită persoană spune: „Eu vreau să devin un mare comandant, vreau să conduc oamenii și lumea”. Acesta este un vis foarte ambițios și, de aceea, instinctul de autoconservare începe să acționeze. Procesul de îndeplinire a dorinței este lansat, însă acest om imaginar are un atașament foarte puternic față de un destin fericit. Pentru salvarea unui om, trebuie ca atașamentul față de un destin fericit să îi fie redus iar, din acest motiv, după o săptămână, omul este lovit de o mașină, fiindu-i amputate picioarele –astfel atașamentul față de soartă se micșorează. Pe urmă, omul începe să se îmbolnăvească pentru că bolile, de asemenea, sunt necesare pentru purificarea sufletului. Apoi, el este trădat de cei apropiați ceea ce, de asemenea, reprezintă una dintre etapele de purificare a sufletului – reducerea atașamentului nu doar față de bunăstare, ci și față de oamenii apropiați. Mai departe, asupra omului se abate următoarea porție de nenorociri, iar el trebuie să le accepte pe toate, păstrând iubirea în suflet.

Dacă omul va accepta purificarea, atunci va putea obține ceea ce dorește dar, dacă nu o va accepta, atunci nu va primi nimic. Să presupunem că un bărbat începe să se îndrăgostească de o femeie însă, conform cu caracterul său, el este un om care se atașează foarte tare și, cu cât femeia este mai frumoasă, cu atât mai puternic va fi atașamentul lui, ca urmare, el poate fie să o ucidă pe ea, fie pe sine. Așadar, un bărbat vede o femeie, se îndrăgostește de ea, o curtează. Deși îl place, aceasta îl refuză, însă îi dă numărul ei de telefon. Bărbatul se pregătește să o sune, dar în acel moment el începe să aibă probleme de sănătate. Mai întâi unele probleme, apoi altele, pe urmă ajunge la spital unde stă timp de câteva luni. Medicii nu-l pot vindeca deoarece, de fapt, nu este voie să fie tratat. Când bărbatul iese în cele din urmă din spital, relația cu acea femeie rămâne departe în trecut și el nici măcar nu înțelege că boala i-a salvat viața.

Cum apare o boală? Inițial, eu credeam că agresivitatea este cauza unei boli, apoi am observat că este vorba despre problemele cu caracterul însă, ulterior, am înțeles că atașamentul față de viață este cauza reală.

Atât agresivitatea, cât și deformările caracterului sunt consecințe ale atașamentului de lume. Cu cât un om se închină mai mult propriilor instincte, propriilor dorințe, sexului, mâncării, muncii, oamenilor iubiți, cu atât sufletul său devine mai agresiv și cu atât mai mult i se deformează caracterul.

Dacă un om minunat și blând este necumpătat în ceea ce privește mâncarea, sexul, munca, dorințele, această necumpătare va duce, treptat, la faptul că pe el îl va cuprinde și lăcomia față de bani, și gelozia, și zgârcenia, și regretul, și depresia, și judecata. Cu cât un om este mai atașat de valorile materiale și spirituale, cu atât mai mult caracterul i se strică și cu atât el devine mai agresiv în mod subconștient și cu atât mai repede primește boli.

Ați observat probabil că, de multe ori, la scurt timp după ce au primit o sumă mare de bani sau au avut parte de un mare succes, oamenii s-au îmbolnăvit grav sau asupra lor s-au abătut nenorociri, inclusiv moartea. Pentru a înțelege cum se poate ca un om, care a fost foarte norocos, care ar trebui să fie aparent fericit, să nu vrea să mai trăiască și să intre în depresie, trebuie să se știe că, în afară de conștient, omul are și suflet cu ajutorul căruia acesta gândește. Dacă sufletul unui om este atașat de această lume, atunci fericirea exterioară îi intensifică atașamentul. Prin urmare, crește agresivitatea care se transformă ulterior în depresie. Priviți ce rezultă: un val de fericire este urmat de un val subconștient de ură față de oameni și față de lume, apoi – față de tine însuți iar, în cele din urmă, omul se sinucide.

Închinarea în fața poftelor trupești nu se învinge doar prin chinurile sufletești, ci trece mai departe, în jos, la nivelul conștientului și se vindecă prin umilințe, neplăceri, probleme cu psihicul. Când concentrarea asupra poftelor trupești și plăcerilor a trecut de limita periculoasă și s-a transformat în atașament și dependență, atunci începe procesul firesc de purificare: trădările și jignirile din partea soțului. Când energia imensă este orientată nu numai în mod conștient, ci și în mod subconștient către adorarea omului iubit, acesta simte că poate muri, că un pericol serios amenință copiii și nepoții și, de aceea, în mod intuitiv trebuie să oprească procesul degradării iubirii în atașament. Într-un caz asemănător, un remediu minunat este infidelitatea sau divorțul.

Ataşamentul subconştient duce la probleme de infertilitate. Dacă mama dumneavoastră este văduvă atunci, probabil, nu doar dumneavoastră, ci și viitorii copii și nepoți poartă povara atașamentelor de fericirea umană, povara pasiunilor și a agresivității. Când atașamentul dumneavoastră subconștient și agresivitatea se vor micșora într-atât încât iubirea în suflet se va mări de câteva ori, atunci ea poate ajunge pentru copii și se va întâmpla conceperea.

Am analizat sute de pacienți și am văzut aceeași imagine: atașamentul puternic al omului față de ceva s-a transformat inevitabil în agresivitate și a pătruns în subconștient, cauzând astfel boala. În concluzie, m-am convins că motivul unei boli poate fi atașamentul față de ceva.

În momentul în care înțelegem că Dumnezeu este în toate, că El este prezent pretutindeni, atunci noi îl iubim pe Dumnezeu din interiorul nostru, din celălalt om și din întreaga lume înconjurătoare și astfel Îl iubim fără atașamente, înțelegând că trupul nostru se va transforma în pulbere, „eu-l” fizic va muri, persoana iubită va îmbătrâni și, de asemenea, va muri, rămânând doar sufletul, care este etern. Toată această lume se va schimba, se va nărui și va fi creată din nou. Din acest motiv, atașamentul față de aspectele exterioare ale vieții duce la boli și la probleme mari.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *